In ultimul timp, in zilele de joi si/sau vineri, fac o vizita la cantina din Moxa. Procesul nu dureaza mult, doar o ora, adica 55 minute asteptarea la coada + 5 minute bagatul la matz. Bine, exagerez ... 45 minute coada si 5 minute mancatul :).
Joia aceasta a fost la fel. Am ajuns la cantina desi nu mi-era foame, dar cat timp am asteptat la coada, balaurul a inceput sa urle. Imi iau eu o bunatate de ghiveci cu friptura + salata de sfecla si ca desert, 5 ministrudele cu gem de capsuni. Totul a costat cam 4 lei, adica fix pwla. Cand m-am uitat pe bon, era sa cad pe spate. Desertul format din cele 5 mini-strudele costa ... 0,10 lei.Adica 10 bani. Adica o mie de lei vechi. Cu totul, nu fiecare mini-strudel. In fine, mi-am revenit si am inceput sa degust bag ca spartu.
Am terminat de mancat asa ca m-am apucat de respirat. Pulsul a revenit asa ca eram pregatit pentru urmatorul pas. Cum eu am cei 7 ani de casa, chiar daca i-am luat cu suspendare, am luat tava sa o duc la locul special rezervat farfuriilor "murdare". Acolo, vad eu o pitzi care abia mergea pe tocuri, avand tava in mana. Incredibil, dar mai exista si pitzipoance care mananca la cantina si astfel prefera sa se sature de 4 lei in loc sa-si ia o portie de cartofi de la McCct. Buuun ... las eu tava acolo, dupa care zic "Sarut'mana pentru masa". E o obisnuinta a mea de a multumi pentru masa oricui a facut-o sau a ajutat la facerea ei. In acest caz, "norocoasa" era tanti care strangea farfurille "murdare", chiar daca am dat bani pentru acea masa. Cand a auzit ce-am zis, pitzi a bagat o privire d-aia de nu-ti dai seama daca mai are neuronu' sau nu.
Stiu ca ea e obisnuita sa zica sarut'mana iubitului ei octogenar, dupa fiecare blow-muls. Stiu ca ea zice sarut'mana mamei sale de fiecare data cand primeste o geanta Vuitton. Cu toate acestea, iata ca s-a mirat cand a auzit "sarut'mana pentru masa" intr-o cantina.
Lasa pitzi draga, data viitoare mananci la Mc ... acolo n-o sa auzi "sarut'mana pentru masa" de la pokemonii din Romana. Am zis !
Acum un an, pe 27 februarie 2008, ora 23:57, blogger dadea in adoptie inca un blog. Se nastea astfel Blog-Notes (la inceput Blogosbekistan).
Ce s-a schimbat de atunci? Pai, in afara de faptul ca am 10 000 de unici pe zi si 10 bannere din care scot un profit lunar de 1000 $, nimic.
Serios vorbind, in acest an am ajuns sa cunosc multi oameni, prin blogurile lor, lucru ce mi-a influentat oarecum programul obisnuit. Am cateva luni bune de cand nu m-am mai uitat la tv la altceva in afara de stiri sportive si meciuri, sunt cateva saptamani bune de cand nu am mai citit prostii gratis ca Ring sau Libertatea. In schimb, sunt luni bune de cand am devenit cititor fidel al anumitor bloguri, lista ce creste vazand cu ochii.
Asa ca, dragii mei, strigati un LMA din sulfet pentru Blog-Notes si bucurati-va de gustul tortului de cuvinte si de expresiile ametitoare ce vi le ofer.
PS : Nu ma puneti sa dau de baut, pentru ca nu e ziua mea
Puteti citi despre aventura lui Prostica din tramvai, cu un singur clic aici sau pe bannerul din dreapta.
Enjoy !
Il puteti vizita dand clik pe bannerul din dreapta sau aici .
Prostologu' reprezinta o alta proiectie a mea. Va rog sa o tratati cu seriozitate si lipsa de respect
PS : O sa mai scriu si aici, deci nu e momentul sa pishati ochii !
Cam asa arata ora de biologie in liceu.
- In rolurile principale : Dragos si Vali
- Cameraman : Razvan
- Figurant : grasu'
Revin cu niste versuri despre pitzipoance. Nu uitati sa tineti buzele tzuguiate atunci cand recitati
Somnoroase pitzipoance
Pe la cluburi se aduna
Se intind pe canapele
Noapte buna!
Doar barbatii mai suspina,
Cand o vad pe pitzi-n bambo
Se viseaza intr-o masina
Ferrari sau Lambo.
In oglinda sa faca poze
Pe hi5 se face de oaie
Cu ale sale tzuguiate buze
Este a nu-stiu-cata noapte
Cand se urca-ntr-o masina
Fusta jos si se lasa pe spate,
Noapte buna!
Joia aceasta, m-am dus la facultate mai mult cu gandul ca voi manca din nou ieftin si bun, la cantina din Moxa. Deja numaram minutele pana la terminarea seminarului, cand matzele mele incepusera sa faca scandal.
Ora s-a terminat si noi am purces la drum. Vreau sa va spun ca nu a contat daca ne era foame tuturor, pentru ca la cat mergi pe jos din Romana pana in Moxa, e de domeniul SF-ului sa nu te apuce foamea. Ajungem acolo si dam peste o coada onorabila. Cu cat inaintam mai mult, cu atat vedeam ce urma sa luam. Hmm, zaream ciorbita si niste cartofi prajiti ... suna promitator.
Coada inainta si noi deja ne aprovizionam cu paine & tacamuri. Lingura se inalta falnica de pe tava mea, asta in timp ce nu mai era pic de ciorba. Plm, trecem mai departe, imi zic eu. Ma asteptau cartofii prajiti cu cine stie ce fripturica, yum yum. Inaintez si ajung la cartofi, cand colo, stupoare. Cartofi prajiti cat vedeai cu ochii, dar doar atat. Cartofi prajiti goi ! Wtf !! Singura carne prezenta in acea incapere, era aceea transmisa de noi catre bucatarese.
Si acum ce sa faci? Foame era, coada era, bani putini erau ... ma infig eu in 2 portii de cartofi prajiti si o salata de sfecla si ma duc la masa. 3 lei m-a costat aceasta minunata masa !
Sa nu mai spun ca, dupa ce-am terminat portia de cartofi prajiti cu garnitura de cartofi prajiti, alti studenti veneau falnici cu friptura ce se lafaia in cartofi. Ca deh, Murphy e prezent si in cantina !
