Se stie ca, dupa gelozie, 'chitrosenia' sau zgarcenia este cea mai grava boala a romanului.
In cele ce urmeaza, vom vedea cateva reguli ale chitrosilor.Rog carcotasii sa se abtine de la comentarii, deoarece eu nu sufar de aceasta boala.
1. Nu fuma niciodata afara, cand bate vantul! Este posibil sa prinzi doar 2-3 fumuri din tigara.
2. Uita-te pe unde mergi! Este posibil sa gasesti ceva maruntis, tocmai bun pentru buzunarul tau.In plus, vei evita calcarea unor rahati urbani.
3. Dupa princpiul "fa-ti sanie, vara, si bicicleta, iarna", nu tine geamurile deschise, vara! Este posibil sa 'salvezi' cateva grade Celsius, in apartamentul tau, pentru iarna ce vine.
4. Nu-ti incarca niciodata telefonul acasa! Ai destule locuri unde poti face asta (scoala/loc de munca/restaurant).
5. Nu aprinde lumina la baie! Si orbii isi fac nevoile singuri.
6. Trage apa o singura data pe zi! Planeta este din ce in ce mai bolnava si astfel, tu o vei ajuta.
7. Cand vomiti, tine dintii inclestati, sa nu iasa bucatile mari! Daca ai strungareata, astup-o cu limba.
8. Nu te forta sa mananci! Daca nu mai poti, pune restul mancarii intr-o punguta si pastreaz-o pentru zile mai fomiste.
9. Nu alerga! Vei arde calorii si ti se va face foame.
10. Fii destept! Participa la pomeni electorale si vei scuti cateva zile de 'foame'.
Toata lumea asteapta ceva de la toamna.Drojdierii asteapta facerea vinului, pitzipoancele asteapta reducerile din magazine, iar copiii asteapta inceperea scolii (sau cel putin asa era pe vremea mea).
Iata ca luni, 15 septembrie, incepe un nou an scolar, spre bucuria popilor care-si vor umple buzunarele de bani, tinand slujbe la deschideri si spre bucuria directorilor de scoli care o sa se mandreasca cu cladirile sustinute, inca, de schele metalice.
Pai da, au trecut 3 luni de la inchiderea anului scolar, dar a fost vara si nu poti risca frumusete de capsor inteligent de muncitor pentru a termina lucrarile la timp.
In fine, sa revenim si la alte bucurii.Baile scolilor abia asteapta sa fie umplute cu prezervative, tampoane si mucuri de tigari, barurile din apropierea scolilor abia asteapta sa serveasca ficati de liceeni, tinere domnisoare abia asteapta sa abandoneze mandre himenuri prin wc-uri.Toata lumea e fericita de 15 septembrie.Aaaa, am uitat de profesori.Si ei abia asteapta sa inceapa anul scolar, sa mai faca o greva-doua, sa-si umple conturile din meditatii.
Dar, printre atatea bucurii, exista si lucruri care nu asteapta anul scolar.Sunt acele obiecte din hartie, colorate dupa placul fiecaruia, unii le numesc manuale.Se gandesc, saracele, cum vor fi umplute de ciungi si flegme, mazgalite pana la scoarta, cum vor fi folosite ca suport pentru funduri de chiulangii.Suferinta lor va fi mare atunci cand vor ramane fara pagini in pragul testelor importante.
Cam asta o sa fie pe 15 septembrie si dupa.Ce-i drept, nu puteam avea pretentii la niste elevi eminenti, cand insisi conducatorii ministerului sunt niste idioti facuti gramada.Sunt curios cate scandaluri vor fi in acest an scolar.1?2?3?4?milioane..?Niciunul?Haha, ce gluma buna...
Pariurile se fac pana pe 15 iunie...
Calatoria cu metrorexeul este cea mai plictisitoare.Nu vezi niciun cersetor, niciun boschetar, nu te iei la cearta cu babele, pe locuri, nimic.Stai pe scaun si te holbezi la persoanele din fata ta.
Ieri, pe cand ma plimbam cu metrorexeul, ma saturasem de holbat si nu stiam ce sa fac.Brusc, am cazut pe ganduri, niste ganduri d-alea filozofice.Ma intrebam eu, cum trenul se indreapta spre o destinatie cunoscuta, iar eu sunt printre atatea persoane necunoscute, la fel este si viata noastra?
Adica, ne indreptam spre o destinatie cunoscuta (o lume ultra-tehnologizata), alaturi de atatea persoane necunoscute (nu poti cunoaste o persoana daca ai mancat o punga de seminte alaturi de ea).
La prima statie, m-am trezit din filozofare.Eram atent la altceva, si anume la 3 copii, cu varste intre 7 si 9 ani, care se urcasera in tren, alaturi de mama lor.Ea se asezase pe un scaun langa un cunoscut, iar cei 3 copii se inchesuiau pe cele 2 locuri din stanga mea.Deoarece, in dreapta mea mai era un scaun liber, am zis sa fac si eu o fapta buna si sa ma mut.Am fentat eu bara dintre locuri, m-am asezat si, parca asteptam ceva.Vad ca fata cea mare se uita spre mine, dar doar atat, nici 'multumesc' nici 'te-n pzd ma-tii'.Nu stateam eu intr-un gest de recunostinta venit de la niste mucosi, dar totusi.La varsta lor, eu ziceam pardon si cand stranutam.
Dupa 3 minute, unul dintre mucosi s-a ridicat de pe scaun, probabil prea plictisit sa-si preseze poponeata aia plina de rahat pe un loc oferit de mine."Futu-i ... " imi venea sa-i zic, dar pe urma am vazut ce scria pe tricoul lui : McDonald's.Am zis sa nu-i mai fac si eu viata grea, pentru ca oricum o sa devina un ratat.
Dupa alte cateva minute, vad ca fetita cea mare, scoate ceva din buzunar.Am zis ca o fi vreun Tamaguci d-ala de aveam noi in copilarie.De unde, era un telefon pe care si l-ar fi dorit orice pitzipoanca."Futu-i..." am mestecat eu printre dinti, iar.La ce pula mea i-o trebui telefon la varsta aia, cand toti copiii au mustati din muci?
Parca imi imaginam o discutie la telefon :
"- Ce faci Cici?
- Bine Ana, uite colorez o carte.Tu ce faci?
- Eu sunt in metrou, ma duc cu mama la gradinita.Diseara iesi afara sa ne jucam flori, fete si baieti?
- Da, dar inainte vii la mine sa ne jucam cu papusile?
- Vin Cici, hai ca vorbim mai tarziu"."
Asta era varianta aia optimista, pentru ca s-ar putea sa fi fost astfel :
" - Ce faci Sisi?
- Bine Banano, uite vorbesc pe mess cu Ghita.Tu ce mi-l zici?
- Eu sunt in metrou, ma duc cu mama in mall.Diseara iesi pe la Mc sa ne jucam cu baietii?
- Da, dar inainte vii la mine sa facem precum papusile?
- Vin scumpa, hai ca vorbim mai tarliu.Te pup ! "
Eu stiu ca suntem in plina evolutie tehnologica, dar asta nu inseamna ca in viitor, o sa ai telefon nastere.Cine stie, parca il si vad pe bebel cu un pager agatat de-un crac.
La cat de imprevizibila este societatea, este prea previzibil ce-o sa se intample.
O zi buna va doresc !
Probabil ca stiti filmuletul acesta.
Iata ca am gasit o melodie care se potriveste cu stilul de dans al tipului.Enjoy !
Ieri am vazut filmul The Notebook si mi-a dat o stare mai ciudata.Din aceasta cauza, urmatoarele maxime vor fi despre iubire.
Atentie ! Beliti bine ochii, ca rar o sa mai vedeti astfel de texte de la mine :
- Nu poti comanda inimi, dar le poti condamna.
- Dragostea este precum diareea : cand te ia, nu te mai lasa.
- Sa iubesti este un blestem, sa fii iubit e o dorinta.
- Dragostea nu este un sentiment, ci o alta viata.Cand iubesti, traiesti intr-un univers paralel.
- Daca simbolul dragostei este reprezentat de o inima, atunci simbolul suferintei este reprezentat de o lacrima.
- Moartea este adevaratul martor al dragostei.
- Daca ai impresia ca simti fiorii dragostei, te inseli amarnic.Adevaratii fiori ai dragostei te vor omori.
Se spune ca, daca nu ai fost macar o data rupt de beat, nu esti om.Eu pot spune ca sunt om.
Sa va povestesc ...
Eram undeva prin clasa a 10-a, in primul semestru.Aflasem ca Oana, colega noastra, era singura acasa si, cu aceasta ocazie, ne invitase pe la ea sa ne cunoastem mai bine si sa petrecem.
Si uite asa, ne-am dus cu purcel, catel si, mai ales, cu chef de petrecere.
Deoarece Oana a fost draguta si ne-a pus la dispozitie apartamentul, am zis sa nu fim ghiolbani si sa-i golim frigiderul si barul.In urmatoarele secunde am pus bani si am trimis pe cativa in Carrefour, sa ia d-ale gurii si d-ale ficatului ^^.
Intre timp, noi ascultam muzica si vorbeam.Deoarece eu nu pot sta pe uscat mult timp, i-am cerut acordul sa-i rapesc o bere din frigider.Toate ca toate, dar pana au venit ceilalti de la cumparaturi, i-am rapit vreo 3 beri.
Eram vesel si vorbaret.Ce mai, ma simteam bine, atat de bine incat ma plimbam prin casa de parca ar fi fost a mea.
In acest timp, intru eu la bucatarie sa vad ce au cumparat baietii.Mancarea nu ma interesa, asa ca eram curios de bautura.Zarisem vodca, bere, vin si un lichid albastru ce se numea Curacao.
Intre timp, Razvan facea pe barmanul si incerca nu stiu ce fel de cocktail, un amestec de vodca, oua si Curacao.Ca sa nu fiu mai prejos, eu faceam pe consumatorul.Astfel, am 'supt' vreo 3 pahare din licoarea magica.
Ok ... mi se taiasera picioarele.Eram constient, dar mergeam crucis.
Ma pun eu intr-un colt de pat si incep sa zac.Wai si ce frumos zaceam, pana cand a venit Dragos in camera si a zbierat "Baaaa, care mai vrea vin?".
In clipa aceea, m-am ridicat si, odata cu mine, s-a ridicat si mancarea pe care o halisem toata ziua.Vali a sesizat ca e ceva in neregula si m-a intrebat daca mi-e rau.Eu am raspuns sec "nu", dupa care, brusc, si-a facut aparitia un jet de voma in coltul gurii.Eram ceva de genul "cu dintii stransi ca sa nu iasa bucatile mari".
Mi-a adus o punga, dar cam tarziu, momentul era consumat deja.Pe jos era ca-n jungla, o materie de culoare verde, alunecoasa.Nu stiu ce fotosinteza am facut, dar am schimbat albastrul Curaca-ului cu verdele 'zemei' mele.
M-au dus baietii la baie ca sa imi revin.Cred ca am zacut acolo vreo ora.Nu eram singurul.Auzisem ca in cealalta baie, Dragos dormea in cada, cu un lighean in cap.
Stateam pe wc, cu capul in chiuveta.Zaceam eu frumos, pana m-a trezit Kiki, care venise sa-mi dea cafea.
"Kiki nu vreau cafea ca o elimin si p-asta", mormaiam eu."Bea Ioane ca o sa-ti faca bine, o sa-ti spele stomacul".De voie, de nevoie, am baut eu cafeaua si mi-am continuat programul de zacut.
Dupa un timp, parca imi revenisem.Ma duc eu in sufragerie, unde era stransa toata lumea si ma asez pe canapea, o canapea de-un alb impecabil (ca-n reclamele proaste la inalbitori).
Lumea era fericita ca imi revenisem, eu eram fericit ca revenisem printre ei, ce mai, simbioza totala.Pana cand, din 'neatentie', am eliminat si cafeaua pe care mi-o daduse Kiki, fix pe canapeaua de-un alb imaculat.
Toata lumea sarise cu gura pe Kiki, de parca el borase, chiar si eu il mustram "Ai vazut daca mi-ai dat cafea".
Nici nu stiu cand a venit dimineata, dar am intampinat-o cum se cuvine, sforaind.
Acest articol participa la concursul organizat de blogatu si rampage.
