Liceul - episodul 3 : Prima nota proasta

|

Scoala incepuse in forta.Nici bine nu ne acomodaseram cu profesorii si acestia deja ne predau si ne amenintau cu teste de verificare.Stiau ei ce stiau, la modul ca, daca pareau duri, atunci atrageau mult respect.Dar aveau sa descopere altceva, in semestrul II (asta intr-un episod viitor).

Era o zi cenusie de toamna.Prima ora era istorie, materie pe care o faceam cu o blonda creata, tinerica , la prima vedere simpatica, pe nume Limbau Carmen.Stiu, stiu, aceeasi reactie a avut-o si Dragos vis-a-vis de acest nume, numai ca el s-a exprimat cu voce tare si in fata dansei, ceva de genul "Limbaau, dreacu' ce nume :)) ". Asta se intampla, insa, putin mai tarziu, cand incepusem sa o cunoastem si ne permiteam mai multe.La inceput, reusise sa atraga o doza de respect din partea noastra si din aceasta cauza, eram cuminti.

Cum ziceam, eram la ora, aranjati in banca si oarecum linistiti.Eu stateam in banca a doua si ma uitam prin caiet, pentru ca se anunta ora de ascultat.Intra domnisoara profesoara in clasa, o salutam, dupa care se aseaza pe scaun.Incepe sa strige prezenta, dupa care inchide catalogul, dar nu ia mainile de pe el.In secunda urmatoare, deschide catalogul la o pagina aleatoare si il alege pe un nefericit."Cutarescu sa se ridice in picioare.Vorbeste-ne despre imperiul bla bla bla (ca nu mai tin minte despre materie)".Si asa incepuse ora de ascultat.Era destul de amuzant sunetul produs dupa fiecare strigare de nume, un oftat optimist comun, scos de toti elevii care scapasera de ascultat.

Ora era pe terminate, iar eu scapasem de ascultare.Greul acum incepea, pentru ca d-soara profesoara se pregatea sa-l strige pe ultimul ghinionist si nu e la indemana oricui sa reziste, sufleteste, la un astfel de nenoroc.
Norocosul a fost Gogoasa, colegul din fata mea.Nici el nu invatase mare lucru, asa ca abia se auzeau cateva cuvinte legate de tema.Eu, in spatele lui, aveam caietul deschis, dar nu indrazneam sa scot o vorba pentru ca, fiind primul semestru si nestiind ce poate un profesor, riscam s-o dau in bara.
Deje trecuse un minut din pauza noastra.Era o galagie de nedescris, si in clasa si pe hol.Eu, satul de aceasta ora, zic cateva cuvinte pentru mine, dupa care inchid caietul.Sa vezi dracia dracului, ca acele cuvinte erau chiar raspunsul la o intrebare adresata 'defunctului' din fata mea.Si sa vezi alta dracie a dracului ca, desi era un zgomot infernal, tanara profesoara a auzit acele cuvinte venite din partea mea.Brusc, s-a facut liniste."Ion, ai 1 pentru suflat".Mie imi disparuse zambetul de pe fata, dar eram totusi linistit."Vrea sa ma sperie", zic eu plin de mine."Nu ma crezi, vin-o sa vezi", imi zice scumpa profesoara.Ma duc eu taras taras, imi benoclez ochiul in catalog si vad inevitabilul.Deci, era un "1" care avea varful atat de ascutit, incat parca il simteam infipt in inima.

M-am dus in banca, mahnit si dezamagit.O lacrima isi facuse cuib pe cbrazul stang.Era prima dezamagire de la liceu, venita asa devreme.

Acum imi amintesc cu placere de acele momente.Ce-i drept, la sfarsitul semestrului, acel 1 s-a transformat intr-un 6 rotund si frumos.Aceasta etapa a fost prima din lungul sir al ciondanelilor dintre mine si doamna profesoara.In clasa a 12-a, mi-a zis, cu zambetul pe buze, ca n-o sa ma uite niciodata.
Poate am norocul si imi citeste blogul, ca sigur n-o sa ma uite cat traieste lol

3 comentarii:

Anonim spunea...

=))) Hai ca am ras , numa prostii iau 1 ba oitzo :*

Anonim spunea...

si sigur nici profa de romana n-o sa te uite pentru acel "vin-o" ...

Kiki spunea...

gogoasa defunctu' =)))))